Într-un context global dominat de conflicte armate, crize energetice, atacuri cibernetice și războaie informaționale, politica de securitate a României trebuie să răspundă simultan provocărilor interne și celor internaționale. Țara noastră, aflată la granița estică a NATO și a Uniunii Europene, nu mai poate privi securitatea ca pe un proiect exclusiv național, ci ca pe un proces integrat în rețeaua de cooperare regională și globală.
„Securitatea României nu se mai decide doar la București. Azi, echilibrul vine din capacitatea de a construi încredere și interoperabilitate cu aliații. Bruxelles, Washington, Kiev sau Chișinău, toate sunt părți ale ecuației noastre de siguranță națională”, afirmă Bogdan Steriopol.
Ce presupune politica de securitate a României?
Politica de securitate reprezintă ansamblul de măsuri, strategii și relații internaționale prin care statul își protejează suveranitatea, ordinea constituțională, populația și resursele. Ea este fundamentată pe:
- Strategia Națională de Apărare a Țării, actualizată periodic;
- documentele de planificare militară și de informații;
- angajamentele asumate în cadrul NATO, UE și ONU;
- cooperarea cu parteneri strategici, în special Statele Unite.
Pe plan intern, coordonarea politică este asigurată de Președintele României și CSAT, iar implementarea revine instituțiilor-cheie: MApN, MAI, MAE, SRI, SIE și altor structuri civile cu rol în reziliență.
Poziționarea strategică a României
România are responsabilitatea dublă de a-și apăra teritoriul și cetățenii, dar și de a contribui la stabilitatea regiunii Mării Negre. În contextul războiului din Ucraina și al presiunilor hibride venite din est, rolul Bucureștiului în securitatea euroatlantică devine tot mai relevant.
România:
- găzduiește trupe și echipamente NATO, inclusiv la baza Mihail Kogălniceanu;
- participă la misiuni internaționale în Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu și Africa;
- sprijină Republica Moldova în parcursul european și în consolidarea rezilienței instituționale;
- întărește securitatea energetică prin proiecte strategice precum BRUA și interconectările cu Ucraina și Moldova.
„Nu mai este vorba doar despre a ne apăra. Este despre a construi împreună o zonă de stabilitate în jurul nostru. România devine tot mai mult un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar”, subliniază Bogdan Steriopol.
Provocări și priorități actuale
Deși poziția României este consolidată, politica de securitate trebuie să fie permanent adaptată. Printre provocările majore se află:
- războiul hibrid (dezinformare, atacuri cibernetice, manipulare publică);
- presiunea asupra frontierelor externe ale UE și migrația ilegală;
- competiția geopolitică dintre marile puteri;
- necesitatea modernizării armatei și a infrastructurilor critice.
Un element strategic central este reziliența societală – capacitatea instituțiilor și cetățenilor de a rezista și reacționa în fața crizelor.
„Securitatea nu se mai face doar cu armata. Astăzi, o societate informată și unită este prima linie de apărare. Înainte de tancuri, avem nevoie de încredere și coeziune”, spune Bogdan Steriopol.
Parteneriate internaționale esențiale
România și-a întărit constant cooperarea bilaterală și multilaterală cu:
- SUA, prin Parteneriatul Strategic pentru apărare, energie, tehnologie și stat de drept;
- NATO, unde susține conceptul de „descurajare și apărare avansată” la Marea Neagră;
- Uniunea Europeană, prin inițiative precum PESCO, BUSS și proiecte de protecție civilă și securitate cibernetică;
- statele din Europa Centrală și de Est (Polonia, Cehia, Lituania), în formate precum B9 sau Inițiativa celor Trei Mări.
„Un stat puternic se cunoaște după prieteni și alianțe. România, prin diplomație strategică, își securizează nu doar granițele, ci și viitorul”, subliniază Bogdan Steriopol.
Politica de securitate a României nu mai este un domeniu exclusiv militar sau tehnic, ci un proiect de țară. Ea implică nu doar instituțiile de forță, ci și societatea civilă, mediul privat, presa și cetățenii.
„Într-un secol al incertitudinii, singura certitudine trebuie să fie angajamentul României pentru stabilitate, parteneriate și solidaritate democratică”, concluzionează Bogdan Steriopol.
